Dizabilitate = moarte, discriminare, suicid!

Am tot vorbit despre tinerii instituționalizați, persecutați, abuzați și umiliți. Am desfășurat proiecte și cu persoanele cu dizabilități instituționalizate. După cum am mai spus, aceste persoane, pe lângă faptul că resimt în fiecare clipă lipsa unei familii, au și diferite deficiențe cu diferite grade de handicap. Ce face sistemul de asistență socială din România? Se asigură că acele persoane sunt și mai traumatizate, ca și cum ar avea vreo vină.
Conform statisticilor, peste 17.000 de copii și adulți cu dizabilități mintale trăiesc în instituții specializate, ce funcționează în regim privativ de libertate. Prin dizabilitate înțelegem orice stare fizică, psihică sau mintală, care limitează o persoană în deplasare, activitate, receptare; Vorbim, așadar, de persoane ale căror accesibilitate la o viață obișnuită le este știrbită cu totul. Deși este rolul instituțiilor să se îngrijească de reabilitarea, recuperarea și integrarea acestor persoane în comunitate, în fapt acest lucru nu se întamplă. Mai mult, 1.500 de persoane cu dizabilități mintale aflate în „grija” statului au decedat între 2011-2014, conform datelor furnizate de autoritățile locale din doar 27 de județe care au răspuns solicitării de informații. Numărul deceselor ar putea fi mult mai mare iar acestea rămân adesea neinvestigate, contrar prevederilor legale. Câteva cazuri de abuzuri petrecute în România sunt cât se poate de șocante și elocvente, totodată.

Cazul de la Sibiu
În toamna anului trecut, la Sibiu, presa locală și națională a scris despre infirmiera din Mediaș care ar fi obligat tinere cu dizabilităţi instituţionalizate în două centre din Dumbrăveni şi Mediaş să practice prostituţia şi cerşetoria.Ulterior, într-un comunicat al DIICOT se arăta că mai multe persoane au fost reţinute pentru infracţiunea de trafic cu minore dintr-un centru de plasament din Dîmboviţa Apoi, presa a scris despre fata legată de pat şi într-o cămaşă de forţă improvizată, de la o casă de tip familial din Caracal, iar în luna iulie, vecinii unei case de tip familial a DGASPC Sector 6 din Bucureşti au trimis presei o înregistrare a unui copil cu dizabilități legat cu funia de o ușă în curtea centrului.
”În total, am identificat zece cazuri ce au fost mediatizate în mai puţin de o lună, însă la nivel național vorbim de 25.000 de persoane în peste 700 de instituții despre ale căror vieți marcate aflăm doar atunci când presa sau un vecin declanşează un scandal”, au declarat reprezentanții CRJ.
Conform unui raport întocmit în anul 2015, abuzul a devenit ”un obicei”, nu ”o excepție”. Chiar și excepții, abuzurile nu trebuie să aibă loc și punct.

sizabiCentrul de la Băbeni
Tot pe internet a circulat în anul 2015 o imagine cât se poate de crudă. La Centrul rezidențial de recuperare a tinerilor cu afecţiuni neuropsihiatrice din Băbeni, județul Vâlcea, o fetiţă a fost legată de piciorul unui pat.
Centrul din Băbeni este unul din cele peste 700 de centre rezidențiale din România. Aici, teoretic, statul are grijă de 67 de copii și tineri cu dizabilități mintale. Pe unii îi tratează legați de pat. De fapt, fetița a fost găsită cu răni la ambele picioarele. Pus în fața probelor, șeful instituției consideră că este posibil să fi fost legată. La Băbeni există 71 de angajați pentru 67 de copii și tineri. Nu există logoped, educatori sau psiholog. Există în schimb bucătari, fochiști și paznici. Psihiatrul vine rar, prescrie medicamente, unele interzise în alte state, iar apoi pleacă.
„Sunt șef de centru prin delegație din partea altui centru. Da? Eu am un program de opt ore, prin care îmi fac treaba aici. Și încă în două centre unde sunt cu delegație. Dacă ați venit să mă acuzați pe mine… (…) În centrul meu este posibil să se întâmple asta”, spune Cristian Dima, şeful centrului. Așadar, este posibil să se întâmple. Adică chiar se întâmplă. Mi se pare o secvență dintr-un film horror și sadic. Ei bine, este realitatea.
În ceea ce privește respectărea drepturilor acestui grup vulnerabil, Ionel Oprea, avocat al poporului, a dat următoarea explicație: „Generic vorbind, România a făcut progrese mari în respectarea drepturilor fundamentale ale omului. (…) Particularizând, instituția Avocatului Poporului a găsit numeroase cazuri în care drepturile fundamentale ale persoanelor cu dizabilități erau încălcate”.
Avem persoane cu nevoi speciale, avem cazuri de abuzuri crunte, avem legi dar nu știm ce să facem cu ele. Primim bani de la Uniunea Europeană, și în loc să construim, renovăm. Parcă e mai bine să sporim confortul și să ne facem că dispar niște bani, decât să ajutăm realmente persoanele aflate în nevoie. Ba mai mult, este vorba despre centre despre care UE s-a pronunțat în vederea închiderii lor (relevantă situația de la Centrul de Plasament pentru Copilul cu Dizabilități Turnu Roșu, la marginea comunei cu acelaşi nume, de la poalele munților Făgăraș).
Mai puține cuvinte, mai multe fapte! Observ că la oratorie, suntem cu toții maeștri!

Surse:
Digi24.ro
www.turnulsfatului.ro