În luna decembrie a anului 2024, am adresat o solicitare prin email Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) pentru a obține informații detaliate privind programele culturale și educaționale disponibile copiilor care beneficiază de protecție din partea acestor instituții. Interesul meu s-a concentrat asupra diverselor aspecte, cum ar fi disponibilitatea programelor, criteriile de selecție, parteneriatele cu diverse instituții culturale și educaționale, frecvența de participare a copiilor la aceste activități, modalitățile de evaluare a impactului și eventualele dificultăți întâmpinate în implementarea sau susținerea acestor activități. Din cele 47 de DGASPC-uri, au răspuns un număr de 27, iar majoritatea informațiilor primite nu doar că au variat semnificativ de la un județ la altul, dar au și evidențiat lipsa unei planificări coerente și unitare în ceea ce privește implicarea copiilor pe care îi au în îngrijire. Această absență a unei abordări sistematice subliniază o problemă profundă în cadrul sistemului de protecție a copilului din România, punând în evidență faptul că activitățile destinate dezvoltării personale și culturale a acestor copii sunt, în multe cazuri, ad hoc și insuficient structurate.
Un aspect notabil este răspunsul Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA), care a ales să transfere responsabilitatea organizării și derulării programelor culturale și educative către DGASPC-uri. Conform celor comunicate, aceste instituții publice au personalitate juridică și sunt subordonate consiliilor județene și locale, având sarcina de a furniza servicii sociale direct beneficiarilor. Această redirecționare a responsabilităților a dus la o dispersie a inițiativelor, lăsând loc pentru variații și ambiguități în modul în care programele sunt structurate și livrate.
Articolul integral pe https://www.presshub.ro/artele-spectacolului-in-centrele-de-copii-367781/
