CONTESTAȚIE FAȚĂ DE DECIZIA BIROULUI NAȚIONAL înregistrată în 2020

Având în vedere următoarele motive:

1. Sancțiunea dispusă față de subsemnatul nu este motivată

Decizia de suspendare pe care Biroul Național a luat-o față de subsemnatul nu conține, în cuprinsul ei, niciun fel de motivare. Lipsa motivării face imposibilă exercitarea, de către Comisia Națională de Arbitraj, a controlului de arbitraj, căci, pentru a putea efectua acest control, este necesar a se cunoaște care au fost argumentele reținute de Biroul Național și care a fost raționamentul membrilor acestuia de a dispune sancțiunea în particularitatea sa, respectiv sancțiunea suspendării pe o perioadă de 12 luni.

Fac precizarea că membrii Biroului Național au supus analizei, în ședința din data de 18.12.2018, un număr de 5 sesizări formulate față de subsemnatul. Față de toate aceste sesizări, subsemnatul am formulat și în scris apărări. Concluziile scrise care conțineau apărările mele au fost înregistrate la Secretariatul General, însă decizia comunicată nu are în vedere apărările respective.

2. Sancțiunea dispusă față de subsemnatul este neîntemeiată

În ședința din 18.12.2019, subsemnatul am desființat, punctual, fiecare dintre cele 5 sesizări care au făcut obiectul analizei Biroului Național. Așa cum am precizat la secțiunea 1, am depus și în scris apărările mele. Pentru completitudine, redau în cele ce urmează respectivele apărări făcute, pe care solicit ca membrii Comisiei Naționale de Arbitraj să le aibă în vedere atunci când judecă prezenta contestație.

 A. Sesizarea formulată de Ilie Cristina în 3 decembrie 2019 este în principal, inadmisibilă ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă și, în subsidiar, neîntemeiată .

Prin sesizarea sa din 3 decembrie, Ilie Cristina solicită Biroului Național să îi fie clarificat statutul de membru USR. Aceasta invocă faptul că, subsemnatul, aș fi vinovat pentru faptul că statutul de membru al acesteia nu este clar.

A1. Inadmisibilitate. În primul rând, statutul de membru USR se stabilește în baza unei decizii a Biroului Local și nu a Președintelui.  Orice neclaritate privind acest statut se raportează la actul de admitere/respingere emis de Biroul Local și nu la faptele unei alte persoane. Din acest motiv, sesizarea este inadmisibilă întrucât este formulată împotriva unei persoane care nu are competențe să se pronunțe în privința admiterii sau respingerii de membri.

A2. Neîntemeiere. În subsidiar, dacă Biroul Național se va considera competent să analizeze pe fond sesizarea reclamantei Cristina I. și să verifice statutul acestei persoane, solicit Biroului Național să completeze probatoriul cu toate înscrisurile emise în legătură cu înscrierea acestei persoane în USR, întrucât statutul de membru se acordă prin decizii care au la bază înscrisuri, nu declarații verbale sau discuții de whatsapp, astfel încât probatoriul depus de reclamantă nu este în măsură să lămurească speța.

Dacă, în urma administrării probatoriului solicitat, rezultă că I. Cristina are statut de membru, vă solicit să constatați lipsa de obiect a solicitării sale, întrucât fapta de a-i fi blocat admiterea în USR nu există.

B. Sesizarea lui Ciprian Alexandru din 4 noiembrie. Sesizarea este neîntemeiată întrucât prevederea presupus încălcată din Procedura internă încalcă, la rândul ei, Regulamentul GDPR. În subsidiar, chiar dacă ar fi fost încălcată procedura internă, nu a existat un prejudiciu produs.

În data de 4 noiembrie, Ciprian Alexandru a sesizat Biroul Național cu privire la faptul că aș fi șters un fost membru din registrul membrilor (baza de date digitală) USR –Hubspot, încălcând, astfel, Procedura internă privind baza de date Hubspot.


Este adevărat că procedura internă prevede, pentru membrii demisionari, scoaterea din baza de date Hubspot doar la solicitarea acestora, însă această prevedere din procedură încalcă Regulamentul UE nr. 679/2016 privind Protecția Datelor cu Caracter General (Regulamentul GDPR), întrucât este interzisă păstrarea datelor personale fără un acord prealabil al persoanelor pentru păstrarea datelor după ce aceștia nu mai sunt membri.


Având în vedere principiul de drept care prevede că nimeni nu poate invoca în susținerea intereselor sale propria  culpă, USR nu mă poate sancționa pentru nerespectarea unei procedure ilegale.


În subsidiar, chiar dacă prevederea din procedură pe care nu am respectat-o ar fi fost legală, nerespectarea ei nu a produs niciun prejudiciu, fapt dovedit de emailul persoanei pe care am șters-o din Hubspot și care a spus că își dorea să fie ștearsă.


Având în vedere acestea, sesizarea este neîntemeiată.

C. Sesizarea lui Ciprian Alexandru din 17 noiembrie. Sesizarea este neîntemeiată întrucât statutul nu pedepsește inacțiunea membrilor.

În data de 17 noiembrie, Ciprian Alexandru a depus la Biroul Național o sesizare împotriva subsemnatului prin care reclamă faptul că nu aș fi luat acțiune împotriva unui membru demisionar care i-a adresat injurii lui Ciprian Alexandru.

Fac precizarea că există indicii despre faptul că această sesizare are rol șicanator, întrucât este formulată doar împotriva subsemnatului, deși, în relatarea faptelor, Ciprian Alexandru menționează că a mai fost o persoană care nu a luat acțiune împotriva persoanei care adresa injurii, dar față de această persoană nu a formulat sesizare.

Pe fond, sesizarea este neîntemeiată, întrucât conform statutului USR, art. 13 lit. b, c și g, inacțiunea nu reprezintă o faptă sancționabilă:

Art. 13. Membrii USR au următoarele îndatoriri:

b. sa nu întreprindă acţiuni în contradicţie cu obiectivele politice ale USR;

c. sa nu prejudicieze, prin luări de poziţie publice, interesele legitime ale USR şi ale membrilor săi;

g. să nu aibă un comportament injurios sau calomniator la adresa unui alt membru USR;

Prin urmare, fapta de a nu lua acțiune nu este sancționabilă. Chiar dacă aceasta ar fi fost sancționabilă, pentru a se dispune o sancțiune prejudiciul ar fi trebuit probat, or însuși reclamantul Ciprian Alexandru afirmă în sesizare că:

Breazu este lăsat intenționat acolo […] pentru a-mi păta imaginea în organizație. Efectul este opus, desigur, pentru că nu există reacție din partea mea.

Pentru aceste motive, vă solicit să respingeți sesizarea ca neîntemeiată.

D. Sesizarea lui Lache Dumitru și a celor 48 de membri USR Giurgiu din 3 octombrie.

În data de 3 octombrie, Lache Dumitru a transmis Biroului Național o sesizare referitoare la un presupus comportament injurios al subsemnatului reprezentat de faptul că am folost apelativul „tâmpiți” față de colegii mei.

Vă solicit să analizați acest presupus comportament injurios în raport de contextul în care a fost săvârșit și anume pe fondul unor insulte și ironii repetate pe care le-au făcut colegii la adresa mea pe grupurile interne ale filialei. Atașez înscrisuri care probează această intimidare psihică exercitată în formă continuată asupra mea și dublată de o intimidare fizică la care am fost supus și pe care am înregistrat-o și am prezentat-o, de asemenea, pe grupurile interne.

Față de aceste aspecte, vă rog să constatați că reacția mea nu a fost disproporționată, iar sancționarea faptei mele nu este întemeiată.

E. Sesizarea lui Laurențiu T. din 6 decembrie.

Laurențiu T. a formulat o sesizare față de subsemnatul privind încălcarea art. 13 lit. b), c) și g ale Statutului USR invocând diverse mesaje pe care le-am publicat pe grupurile interne, respectiv o contestație pe care am făcut-o față de organizarea alegerilor interne pentru alegerea președintelui partidului.

Cu privire la mesajele pe care le-am publicat pe grupurile interne, pe care le citează reclamantul în sesizare acestea sunt judecăți de valoare ale subsemnatului, formate ca urmare a cunoașterii unui cumul de fapte reprobabile săvârșite de membri USR, judecăți de valoare care se circumscriu libertății de exprimare  consacrate de art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Art. 10

  •  Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a comunica informații ori idei fără amestecul autorităților publice și fără a ține seama de frontiere.[…]

Este adevărat că libertatea de exprimare nu trebuie să încalce dreptul la demnitate umană, la onoare, la reputație, însă învederez faptul că, jurisprudența CEDO referitoare la art. 10 a statuat faptul că limitele criticii acceptabile sunt mai largi cu privire la politicieni decât în raport cu indivizii obişnuiţi. (cauzele Lingens vs. Austria, Oberschlick vs. Austria).

În ceea ce privește prejudiciul de imagine pe care l-am adus partidului USR, acesta nu este cuantificat de reclamant (print screenurile de pe mesajele mele nu conțin nici măcar numărul de vizualizări sau de reacții ale publicului), dar, mai important, prejudiciul nu este nici cuantificabil.


Având în vedere acestea, în principal vă solicit să respingeți solicitarea reclamantului Laurențiu T. de a fi exclus din partidul USR. 
În subsidiar, vă solicit să aplicați o sancțiune proporțională cu fapta, luând în considerare și practica deciziilor de sancționare ale BN, respectiv a deciziilor de sancționare ale CNARB (de ex. Cazul Sergiu Moroianu).

3. Alte motive de contestație

În eventualitatea în care mi se va transmite o motivare a deciziei Biroului Național (decizia nu precizează dacă acest lucru urmează să se întâmple), îmi voi completa prezenta contestație cu noi argumente.

Au trecut 10 luni și n-am primit niciun răspuns de la CNArb al USR.

credit foto: canva.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.