Situația din teren
În cele ce urmează am analizat datele obținute de la DGASPC-uri cu privire la utilizarea apelului unic de urgență 119 de către copii cu scopul de a raporta o formă de abuz a căror victimă sunt sau au fost. În acest context, s-a impus o investigație mai detaliată pentru a determina câte dintre aceste apeluri au fost unice şi câte au fost efectuate pentru a semnala aceeaşi problemă. De asemenea, pentru a asigura relevanța şi eficiența acestui serviciu, este imperativ ca astfel de date să fie monitorizate trimestrial pentru a identifica posibile tendințe sau schimbări în comportamentul populației în ceea ce priveşte utilizarea acestui număr de urgență.
Conform datelor prezentate în tabelul anterior, 44 din cele 47 de Direcții Generale de Asistență Socială şi Protecția Copilului au răspuns la solicitarea trimisă cu privire la serviciile de intervenție în cazul apelurilor la numărul unic de urgență 119 – Telefonul Copilului. Cu toate acestea, este important să subliniez în mod specific fiecare intervenție, raportându-mă la informațiile care mi-au atras atenția din răspunsurile citite.
DGASPC Iaşi a comunicat că din cei 5 copii aflați sub măsura protecției speciale, care au apelat la numărul 119, 3 au făcut acest lucru din cauza abuzului fizic şi 2 în urma unor situații de molestare sexuală. În ceea ce priveşte DGASPC Satu Mare, rezultă că această instituție dispune de cea mai complexă echipă dedicată serviciului 119 – Telefonul Copilului, formată din 2 psihologi, 2 consilieri, 2 asistenți sociali şi 2 şoferi. DGASPC Brăila menționează că serviciul funcționează cu specialişti în intervalul orar 8:00 – 16:00, iar în afara acestor ore, precum şi în weekend, un angajat de la Centrul de Primire în Regim de Urgență (CPRU) răspunde la apeluri, fiind vorba despre o educatoare sau supraveghetoare.
În contrast, DGASPC Sector 5 a refuzat să ofere informații privind implementarea serviciului 119, sugerându-ne să mă adresez către Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului şi Adopție (ANPDCA) sau STS. DGASPC Alba şi Caraş-Severin au fost singurele instituții care au confirmat că au transmis toate sesizările primite prin intermediul numărului de urgență 119 către autoritățile competente în domeniul cercetării penale. În acest sens trebuie avut în vedere articolul 102 din Legea 272/2004 care prevede clar că: în cazul în care abuzul, neglijarea, înstrăinarea părintească, exploatarea și orice formă de violență asupra copilului a fost săvârșită de către persoane care, în baza unui raport juridic de muncă sau de altă natură, asigurau protecția, creșterea, îngrijirea sau educația copilului, angajatorii au obligația să sesizeze de îndată organele de urmărire penală și să dispună îndepărtarea persoanei respective de copiii aflați în grija sa.
Este evident că transparența şi eficiența serviciilor de intervenție în cazul apelurilor la 119 – Telefonul Copilului diferă semnificativ în funcție de regiunea şi instituția responsabilă. Este important ca DGASPC-urile să acorde o atenție deosebită acestui aspect şi să îşi îmbunătățească colaborarea cu autoritățile implicate pentru a asigura protecția copiilor în situații de criză. Mai mult de atât, este important ca DGASPC-urile să aibă o abordare unitară în implementarea procedurilor operaționale transmise de ANPDCA pentru implementarea serviciului de urgență 119 care vine în sprijinul copiilor victime ale abuzurilor în diverse medii. Toate DGASPC-urile au declarat că serviciul 119 – Telefonul Copilului funcționează în baza procedurii transmise de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului şi Adopție: La nivelul Serviciului/ Compartimentului Telefonul Copilului 119 există o procedură pentru organizarea și funcționarea numărului unic național 119, emisă de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție.
Articolul poate fi citit integral pe https://revista.irdo.ro/pdf/2024/revista_1_2024/02_Balan_Badau.pdf
